pH-ul unei soluții dă informații despre caracterul acido-bazic al acesteia. Acesta reprezintă logaritmul cu semn schimbat din concentrația molară a ionilor de hidroniu și are valori cuprinse între 1 și 14.
Pentru determinarea caracterului acido-bazic al unei soluții se pot utiliza indicatorii acido-bazici: fenolftaleina, metiloranjul, turnesolul. Acești compuși participă la procese de ionizare și își schimă structura în funcție de pH-ul mediului în care se află, determinând absorbții diferite ale radiaților din domeniul vizibil.
Fenolftaleina este incoloră în contact cu o soluție acida sau neutră, fiind un indicator al bazicității. Astfel, atunci când se află într-un mediu bazic, devine roșu-carmin.
Metiloranjul este un indicator al caracterului acid, devenind roșu în prezența unei soluții acide. Metiloranjul este galben- portocaliu în mediul bazic.
Turnesolul indică, de asemenea, caracterul acid, devenind roșu. În alte condiții, acesta este albastru sau violet.