….Tetraciclinele au fost inițial derivate din bacteriile streptomyces care locuiesc in sol. Ei își iau numele de la structura lor, care implica patru inele legate intre ele, deci „tetra” pentru patru și „cicline” pentru inele. Tetraciclinele se leagă de site-ul a din subunitatea 30s a ribozomului, care inhiba legarea ARNt de complexul ARNm-ribozom și oprește sinteza proteinelor chiar înainte de a începe. Tetraciclinele sunt împărțite in funcție de durata lor de acțiune.Tetraciclinele cu acțiune scurta, precum tetraciclina în sine, au o perioada de înjumătățire de aproximativ 8 ore, iar cele cu acțiune prelungită, cum ar fi doxiciclina și minociclina, au o perioadă de înjumătățire de 16 ore sau mai mult. Unele bacterii au dezvoltat enzime care pot descompune tetraciclinele sau au proteine pe membrana lor care ar putea pompa medicamentul. Administrarea de tetracicline este de obicei locala sau orala, dar tigeciclina este doar iv. Daca sunt utilizate peroral, tetraciclinele nu trebuie luate cu alimente, deoarece se leagă ușor de magneziu, fier, aluminiu și calciu, iar molecula rezultata nu poate fi absorbita. De aceea, tetraciclinele nu sunt administrate pacienților cu suplimente de fier și calciu, precum și antiacide, care pot conține săruri de aluminiu. Tetraciclinele au un spectru larg, ceea ce înseamnă că pot viza o mare varietate de bacterii gram pozitive și negative. Ele sunt adesea folosite pentru a trata acneea severă sau pneumonia dobândită în comunitate. De asemenea, tetraciclinele tind să se acumuleze în celulele umane, ceea ce le face utile pentru tratarea agenților patogeni intracelulari.