Actiunile calciului si magneziului sunt strans legate intre ele, deficitul unuia dintre aceste elemente influentand semnificativ metabolismul celuilalt (magneziul este necesar atat pentru absorbtia intestinala cat si pentru metabolismul calciului). In celula musculara magneziul actioneaza ca antagonist al calciului. Deficitul de magneziu va genera mobilizarea calciului din oase, fiind posibila aparitia de calcificari anormale la nivelul aortei si rinichiului. De aceea este recomandat sa se ia in considerare nivelul calciului cand se evalueaza nivelul magneziului. De asemenea, hipomagneziemia se asociaza cu hipopotasemia in 60% din cazuri.
Din punct de vedere clinic, deficitul de magneziu determina afectiuni neuromusculare (slabiciune musculara, tremor, tetanie si convulsii), iar la nivelul cordului poate genera aritmii.
Determinarea Ureei
Ureea este produsul final al metabolismului proteic realizat in stomac si intestin. Ureea este sintetizata la nivelul ficatului, fiind eliminata prin urina. Un procent cuprins intre 50-60% este redifuzat in sange.
Nivelul de uree serica este legat direct de capacitatea de metabolizare a ficatului si de capacitatea de excretie a rinichilor, valorile normale fiind obtinute in urma echilibrului dintre cele doua functii.
O crestere a nivelului de uree serica poate reprezenta o insuficienta glomerulara severa. Atunci cand nivelul de uree serica se mentine constant la valori ridicate, acest lucru inseamna ca rata de filtrare este redusa.